Motoarele termice cu ardere interna in linie (fie ca lucreaza in patru timpi, ori in doi timpi, motoare de tip Otto, Diesel, sau Lenoir) sunt in general cele mai utilizate. Problema echilibrarii lor este una extrem de importanta pentru buna lor functionare. Exista doua tipuri de echilibrari posibile: statice si dinamice. Echilibrarea statica (totala) face ca suma fortelor inertiale dintr-un mecanism sa fie zero. Exista insa si echilibrari statice partiale. Echilibrarea dinamica inseamna anularea tuturor momentelor (sarcinilor) inertiale din mecanism. Partile din relatiile fortelor care sunt egale in modul dar au semne contrare se anuleaza reciproc producand o echilibrare statica (partiala) a motorului. Celelalte doua parti din expresiile fortelor care au acelasi semn, desi sunt egale nu se anuleaza reciproc ci dimpotriva se aduna, producand o dezechilibrare statica (partiala) a motorului. Motoarele in V sunt dificil de echilibrat, deoarece au doi cilindri cu doua pistoane pe acelasi fus maneton. Fiecare din ele trage pe directia lui si produce forte si momente de inertie pe directii total diferite situate in plane diferite, foarte greu de echilibrat chiar si partial, atat static cat si dinamic.