Volumul "Moreni 2002 - clipe in istorie" este una dintre acele rare carti pe care, chiar dupa ce-ai citit-o din doasca-n doasca, stai sa te intrebi in ce categorie sa o clasezi. Probabil intr-o categoric numai a ei La primele pagini, pare mai mult "cine-roman" manati de cursul povestirii ne apropiem tiptil deportile orasului Moreni, le tot dam ocol, cu o minutie baroca a detaliului care mult i-ar fi placut lui Lope Felix de Vega Carpio. Pe masura ce asteptarea se prelungeste, unghiurile se schimba, pana ce, asemenea Diavolului schiop "El Cojuelo," ajungem sa ne apropiem de sus privind din vazduh urbea - aproape ca ridicam acoperisurile caselor ca sa studiem in de-amanunt viata de zi cu zi a morenarilor. Ca urmare, parcurgerea acestui volum, starneste cititorului o subtila placere, pe care nu ai astepta-o din partea unui demers care, in fond, se doreste a fi o "simpla" monografie a orasului Moreni. Prin insistenta sa, prin unghiurile complexe de abordare, care impun cititorului o mare concentrare, rasplatindu-l insa prin placerea ineditului, "Moreni 2002 - clipe in istorie este cu mult mai mult" decat o simpla monografie . De fapt, demersul autorilor Vasile Dragomir si Ion Stoica - se situeaza undeva la limita inefabila dintre eseu, pictura hiper-realista, reportaj si jurnalism de investigatie, propunandu-si un scop extrem de ambitios: "a intelege omul anului 2000 din Moreni." (Tudor Pacuraru - Critic literar)