Available options are listed below:
Reveriile Unei Plimbarete Cu Satelitul: Un VIS European
| AUTHOR | Isanos, Elisabeta; Poenaru, Vasile |
| PUBLISHER | Createspace Independent Publishing Platform (07/17/2017) |
| PRODUCT TYPE | Paperback (Paperback) |
A Satellite Rider's Reveries. A European Dream
This book is in Romanian. It is a philosophical novel recreating the author's grandmother's journey to the amazing city of Vienna and offering lots of reflections on the meaning of history, time, and a kind of spiritual geography. The author, Elisabeta Isanos, is a refined poet and essayist, daughter of the prestigious writer Eusebiu Camilar and the highly praised, very important poet Magda Isanos.
n Reveriile unei plimbăreţe cu satelitul, poeta şi prozatoarea Elisabeta Isanos reface călătoria de tinereţe a bunicii sale din Bucovina la Viena, privind totul de sus, dintr-un satelit imaginar.
Naraţiunea şi evocarea se mpletesc cu eseul filosofic, astfel nc t cititorul este cucerit de semnificaţiile profunde ale reflecţiilor şi meditaţiilor autoarei, care se revelă ntr-un fascinant caleidoscop de idei şi simboluri.
Spune autoarea:
Un proiect asemănător cu acela al călătoriei bunicii nu ar avea rost; cine şi-ar mai propune azi să se ducă pe jos spre oraşul imperial? Ce pelerin ar mai vrea să străbată c te treizeci de kilometri pe zi, pentru a parcurge n circa o lună distanţa de aproape o mie de kilometri dintre cele două oraşe, c nd ar putea ajunge n douăsprezece ceasuri cu maşina, cu o viteză constantă de peste optzeci de kilometri pe oră?
Am citit nu demult despre un t năr francez, Fran ois-Joseph de Villemagne, care a mers pe jos p nă la Ierusalim, un hagiu" modern, al cărui drum, cu osteneala şi suferinţele lui, se justifică prin ţinta aleasă. La fel de ndreptăţită prin scop a fost, pe vremuri, şi călătoria bunicii la Viena, un pelerinaj care merita efortul prin strălucirea oraşului către care se ndrepta. Azi nu ştiu dacă ar mai fi la fel. Viena nu mai răsp ndeşte magnetismul de odinioară.
Călătoria bunicii a fost un succes sau un eşec? Dacă mă g ndesc la mprejurări, pare să nu fi fost reuşita visată. Dacă iau n seamă faptul că a ţinut-o minte p nă la moarte şi i-a rămas mereu motiv de m ndrie, cred că a fost cea mai interesantă şi mai vie perioadă din viaţa ei. Poate că, uneori, c nd avea puţină tihnă, se mai g ndea la cele văzute şi nt mplate pe drum. Nu ştiu dacă obişnuia şi ea să spună C nd am fost eu la Viena...," cum bunica din partea cealaltă a Prutului repeta: C nd am fost eu la Constantinopol...," evoc nd, ori de c te ori venea vorba de vreo ţară străină, unicul ei voiaj mai lung. Totuşi, la un moment dat, am ndouă bunicile mele şi-au dat seama că nu mai interesa pe nimeni ce aveau ele de spus. Şi despre Constantinopol, şi despre Viena, apăruseră ntre timp alte amintiri, din ce n ce mai proaspete şi mai vii.
Bunica mea suceveană nu a mai avut nici timp, nici ocazii pentru asemenea poveşti. Poate că şi despre Viena i spusese tatălui meu, ntr-un moment propice, doar at t, cu concizie antică am fost şi am văzut." Nu a avut vreme, pentru că viaţa bunicii bucovinensis n-a fost nici veselă, nici dulce, iar oraşe strălucite nu a mai văzut niciodată. Mi-a rămas mie n seamă să-i inventez povestea.
Elisabeta Isanos
A Satellite Rider's Reveries. A European Dream
This book is in Romanian. It is a philosophical novel recreating the author's grandmother's journey to the amazing city of Vienna and offering lots of reflections on the meaning of history, time, and a kind of spiritual geography. The author, Elisabeta Isanos, is a refined poet and essayist, daughter of the prestigious writer Eusebiu Camilar and the highly praised, very important poet Magda Isanos.
n Reveriile unei plimbăreţe cu satelitul, poeta şi prozatoarea Elisabeta Isanos reface călătoria de tinereţe a bunicii sale din Bucovina la Viena, privind totul de sus, dintr-un satelit imaginar.
Naraţiunea şi evocarea se mpletesc cu eseul filosofic, astfel nc t cititorul este cucerit de semnificaţiile profunde ale reflecţiilor şi meditaţiilor autoarei, care se revelă ntr-un fascinant caleidoscop de idei şi simboluri.
Spune autoarea:
Un proiect asemănător cu acela al călătoriei bunicii nu ar avea rost; cine şi-ar mai propune azi să se ducă pe jos spre oraşul imperial? Ce pelerin ar mai vrea să străbată c te treizeci de kilometri pe zi, pentru a parcurge n circa o lună distanţa de aproape o mie de kilometri dintre cele două oraşe, c nd ar putea ajunge n douăsprezece ceasuri cu maşina, cu o viteză constantă de peste optzeci de kilometri pe oră?
Am citit nu demult despre un t năr francez, Fran ois-Joseph de Villemagne, care a mers pe jos p nă la Ierusalim, un hagiu" modern, al cărui drum, cu osteneala şi suferinţele lui, se justifică prin ţinta aleasă. La fel de ndreptăţită prin scop a fost, pe vremuri, şi călătoria bunicii la Viena, un pelerinaj care merita efortul prin strălucirea oraşului către care se ndrepta. Azi nu ştiu dacă ar mai fi la fel. Viena nu mai răsp ndeşte magnetismul de odinioară.
Călătoria bunicii a fost un succes sau un eşec? Dacă mă g ndesc la mprejurări, pare să nu fi fost reuşita visată. Dacă iau n seamă faptul că a ţinut-o minte p nă la moarte şi i-a rămas mereu motiv de m ndrie, cred că a fost cea mai interesantă şi mai vie perioadă din viaţa ei. Poate că, uneori, c nd avea puţină tihnă, se mai g ndea la cele văzute şi nt mplate pe drum. Nu ştiu dacă obişnuia şi ea să spună C nd am fost eu la Viena...," cum bunica din partea cealaltă a Prutului repeta: C nd am fost eu la Constantinopol...," evoc nd, ori de c te ori venea vorba de vreo ţară străină, unicul ei voiaj mai lung. Totuşi, la un moment dat, am ndouă bunicile mele şi-au dat seama că nu mai interesa pe nimeni ce aveau ele de spus. Şi despre Constantinopol, şi despre Viena, apăruseră ntre timp alte amintiri, din ce n ce mai proaspete şi mai vii.
Bunica mea suceveană nu a mai avut nici timp, nici ocazii pentru asemenea poveşti. Poate că şi despre Viena i spusese tatălui meu, ntr-un moment propice, doar at t, cu concizie antică am fost şi am văzut." Nu a avut vreme, pentru că viaţa bunicii bucovinensis n-a fost nici veselă, nici dulce, iar oraşe strălucite nu a mai văzut niciodată. Mi-a rămas mie n seamă să-i inventez povestea.
Elisabeta Isanos
