Struggle. An Autobiographical Novel

This book is in Romanian. It describes the author's journey through life, since early childhood to maturity years. The story reveals aspects of life in Romania during the World War II and after the war.

ntr-un stil asemănător cu cel al scriitorilor americani - cu propoziţii scurte, precise, clare, adesea tăioase prin simplitatea lor -, Aurelia Maria Gorodea ne prezintă o lume care pare a fi aşezată nu pe un tăr m statornic şi ocrotitor, ci pe valurile unei mări nfuriate.
Familiile se mută din zonă n zonă, din oraş n oraş, las nd mereu n urmă bunurile şi prieteniile şi căut nd să se adapteze iarăşi şi iarăşi mereu altor vecinătăţi şi obiceiuri.
Singura lor avere statornică şi m ng iere o reprezintă amintirile şi clipele frumoase rupte pe apucate ici şi colo de-a lungul acestei neostenite rostogoliri peste contururile şi hotarele ţării, ele nsele n continuă schimbare şi reformulare.
Reproducem un fragment din roman:

S-a primit ordin de plecare. Ne-am mutat ntr-o comu-nă mare şi frumoasă care este pe malul r ului Ozana, iar de aici se vede cetatea Neamţului, cetatea lui Ştefan cel Mare. Locuim la familia Chisanovici. Sunt oameni n v rstă şi foarte cumsecade. Casa seamănă cu cea a bunicii de la sat. E văruită n alb, cu tavanul din sc nduri şi multe icoane pictate pe lemn puse pe pereţi. La buna icoanele sunt pictate pe sticlă. n colţul de la răsărit arde mereu o candelă. Nenea Chisanovici este t mplar. l nvaţă pe Titi cum să tragă la rindea şi i explică fiecare lemn pentru ce este bun.
Mama ne-a nscris aici la şcoală. Suntem mult n urma colegilor noştri. Mama face n continuare lecţii cu Titi. Uneori o aud cum pl nge noaptea, alteori pl nge şi ziua pe ascuns, să nu o vedem, dar o cunosc după ochi. Tanti Chisanovici caută să o ajute c t mai mult, să o mbărbăteze, să o ncurajeze. Este ultima zi de şcoală. Fiecare copil ne-am luat c te un pacheţel de m ncare, o sticluţă cu apă şi ne-am dus n excursie cu doamna nvăţătoare Papuc sus la cetate. Nu e departe, am ajuns repede. Ne-a vorbit despre Domnul Moldovei Ştefan cel Mare care a purtat multe războaie cu turcii. A construit multe cetăţi, a făcut-o şi pe aceasta, uneori locuia şi aici.
Stau l ngă doamna nvăţătoare să ascult tot ce ne explică. Ne-a arătat şanţul cu care era nconjurată cetatea, ca duşmanii să ajungă mai greu la zidul gros de piatră. n timp ce ncercau să treacă şanţul, arcaşii trăgeau n ei cu săgeţi, i răneau ori i omorau. n cetate nu puteau intra. Podul peste şanţ era ridicat, iar poarta grea din lemn bătută n fier era ncuiată şi zăvor tă pe dinăuntru. Dacă ncercau să sară peste zid, arcaşii trăgeau n ei, i loveau cu pietre ori turnau apă fiartă peste ei. Oştenii erau oameni curajoşi, buni luptători, dar nu numai ei, ci o Moldovă ntreagă sărea la chemarea lui Ştefan cel Mare să apere religia şi glia sf ntă.